STUDIU: „Apneea socială”, mai gravă în weekend

Factori de stil de viață, precum consumul de alcool și fumatul, ar putea contribui la creșterea severității apneei obstructive în somn. A te distra în weekend ar putea fi o rețetă cunoscută pentru mahmureală, însă cercetătorii spun că acest lucru ar putea crește și severitatea unei tulburări de somn comune.

Apneea obstructivă în somn (OSA) presupune pauze complete în respirație sau reduceri parțiale ale fluxului de aer, cauzate de relaxarea mușchilor din partea din spate a gâtului, ceea ce determină îngustarea sau blocarea căilor respiratorii. Afecțiunea este mai frecventă în rândul persoanelor vârstnice și al celor supraponderale sau obeze.

Acum, cercetătorii au descoperit că severitatea afecțiunii crește în weekend. Studiul nu poate dovedi cauza, dar sugerează că aceasta ar putea fi legată de factori de stil de viață, precum creșterea consumului de alcool și fumatului, sau schimbări în tiparul ori durata somnului – toate acestea putând crește riscul afecțiunii. Drept urmare, fenomenul a fost denumit „apnee socială”.

„Evident, oamenii tind să bea mai mult în weekend. Tind să fumeze mai mult în weekend, dacă au acest obicei”, a spus prof. Danny Eckert, coautor al cercetării de la Universitatea Flinders din Australia, adăugând că, pe lângă efectele posibile ale unui program de somn neregulat, e posibil ca oamenii să fie și mai puțin predispuși să folosească în weekend dispozitive precum aparatele CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) pentru gestionarea afecțiunii.

Cercetătorii afirmă că, indiferent de cauză, rezultatele sunt importante având în vedere implicațiile asupra sănătății și siguranței. OSA este cunoscută pentru creșterea riscului de afecțiuni precum accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2, dar poate afecta și siguranța la volan din cauza somnolenței, relațiile personale și calitatea vieții.

Într-un articol publicat în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, Eckert și colegii săi au raportat analiza unor date anonimizate provenite de la 70.052 de persoane – majoritatea bărbați, de vârstă mijlocie, supraponderali – care au folosit un senzor comercial de somn, plasat sub saltea, capabil să monitorizeze ritmul cardiac, sforăitul și apneea în somn. Toți participanții aveau cel puțin patru înregistrări ale somnului pe săptămână, cel puțin 28 de măsurători ale apneei pe an și, în medie, cinci sau mai multe întreruperi ale respirației pe oră în timpul somnului, pe parcursul unui an. Echipa a constatat că șansele de a avea apnee moderată până la severă – adică 15 sau mai multe întreruperi ale respirației pe oră – erau cu 18% mai mari sâmbăta comparativ cu miercurea, iar efectul era mai pronunțat în rândul bărbaților și al persoanelor sub 60 de ani. S-a mai observat că un somn suplimentar în weekend de 45 de minute sau mai mult, comparativ cu mai puțin de șase minute, precum și „jetlagul social” – adică o schimbare a orei de culcare/trezire – de 60 de minute sau mai mult, comparativ cu mai puțin de 18 minute, erau asociate cu șanse mai mari cu 47%, respectiv 38%, de a avea OSA moderată până la severă.

Dr. Sriram Iyer, consultant NHS în pneumologie și somn, care nu a fost implicat în studiu, a spus că acesta evidențiază variabilitatea nocturnă a simptomelor OSA, iar presupunerile echipei privind cauzele creșterii severității în weekend sunt „perfect rezonabile”. Ryan Chin Taw Cheong, medic specialist ORL și somn la Cleveland Clinic, Londra, a lăudat dimensiunea studiului, menționând că este primul de acest fel care analizează variațiile severității afecțiunii de-a lungul săptămânii. Deși a remarcat că studiul nu a inclus date despre stilul de viață al participanților – ceea ce înseamnă că nu se poate demonstra cauza creșterii severității OSA în weekend – el a precizat că factori precum fumatul și consumul de alcool sunt cunoscuți pentru agravarea simptomelor, iar abordarea acestor probleme – alături de dietă și controlul greutății – ar trebui să fie printre primele măsuri luate pentru combaterea afecțiunii.

„Cu toată bunăvoința, putem încerca să vă tratăm medical. Dar dacă consumați mult alcool sau fumați excesiv, orice am face noi, ca profesioniști din domeniul medical, va fi doar o picătură în ocean”, a spus Cheong.

[sursa]